________________________________________________________________________________
§1. Formele scării de proporţie
Scara de proporţie este raportul
dintre dimensiunile orizontale grafice (d) şi cele corespunzătoare din teren
(D), exprimate în aceleaşi unităţi de măsura (de obicei în centimetri).
Scara este notată obligatoriu pe
harta topografică în partea de sub cadrul extern în trei forme:
a)
numerică;
b)
nominală;
c)
grafică.
a)
Scara numericii se exprimă sub forma unei fracţii
ordinare (1/N) în care numărătorul este totdeauna unitatea, exprimînd lungimea
grafică, iar numitorul arată lungimea corespunzătoare din natură. Numitorul (N)
arată numărul de cîte ori o unitate de lungime de pe teren a fost redusă pe
hartă. De exemplu 1:25000 înseamnă 1 cm pe hartă = 25000 cm = 250 m pe teren.
b)
Scara directă ne arată în mod nemijlocit cuvinte
şi cifre raportul dintre unitatea de lungime de pe hartă şi cea corespunzătoare
de pe teren. De exemplu: 1cm pe hartă = 250 m pe teren. Aceasta numai se
subînţelege, pe hartă însa se notează: 1 cm = 250 m.
c)
Pentru înregistrarea distanţelor grafice de pe hartă şi aflarea directă
mai rapidă, fără calcule, a distanţelor; corespunzătoare de pe teren pe hărţile
topografice se notează scara grafică. Scara
grafică este raportul numeric (d/D) exprimat printr-o construcţie grafică.
Pentru a construi o scară grafică se cer stabilite mărimea modulului (M) şi
precizia (P). Modulul scării grafice reprezintă unitatea grafică ce se scrie pe
linia orizontală grafică a acesteia pornind de la originea scării spre dreapta.
Modulul se dă în valoarea lui
naturală din teren, dar mărimea lui se alege în funcţie de scara şi de
distanţele ce trebuie înregistrate.
Precizia scării
grafice reprezintă valoarea celei mai mici diviziuni ce poate fi citită pe ea,
respectiv pe talonul scării grafice. Talonul
reprezintă un modul înscris în stînga originii scării. Cu cît talonul are
mai multe diviziuni egale, cu atît diviziunea are o valoare mai mică, iar
precizia scării grafice este mai mare. După modul de construire şi precizia
măsurării se deosebesc doua feluri de scări grafice:
1.
simplă sau liniară;
2.
compusă sau cu transversale.
1)
Pentru construirea scării grafice
simple se trasează o linie orizontală, divizată în mod curent din
centimetri în centimetri, căreia i se fixează originea, de la care spre dreapta
se înscriu citeva module după necesitate, iar spre stînga încă un modul care reprezintă
talonul scării. Dimensiunile talonului scării se iau astfel încît distanţelor
de pe teren să le corespundă valori rotunde (Figura 2). Exemplu:
pentru scara 1 : 100000 talonul va fi de 1 cm;
pentru scara 1 : 50000 talonul va fi de 2 cm;
pentru scara 1 : 25000 talonul va fi
de 4 cm.
Figura 2: Scări
grafice simple.
2)
Scara grafică compusă este alcătuită dintr-un portativ cu
11 linii paralele şi echidistante la 2 mm. Peste fiecare 2 cm se duc linii
perpendiculare pe portativ. Prima diviziune de la stîngă la dreapta se notează
cu O, iar celelalte cu valorile corespunzătoare de pe teren. Notarea se face
sub prima linie de jos a portativului. Primul modul din stînga diviziunii O,
adică talonul scării se împarte în 10 diviziuni atît pe linia de sus cît şi pe
cea de jos. Apoi prima diviziune de sus (luată de la dreapta spre stînga) se
uneşte cu prima de jos, a treia de sus cu a doua de jos etc. În felul acesta
talonul scării devine divizat în 10 părţi atît pe orizontală cît şi pe
verticală (Figura 3).
Figura 3: Scara
grafică compusă.
Precizia scării grafice transversale
este de 1/100 din talonul scării. Acest lucru se poate demonstra astfel (Figura4).
Distanţa AB de pe latura superioara este de l/10 din talonul scării, prin
construcţie. Considerăm triunghiurile OAB şi Ors. Deoarece segmentele rs şi op
sînt paralele între ele şi cu AB prin construcţie, rezultă că aceste
triunghiuri sînt asemenea. Deci se poate scrie rs/AB = Os/OB ; rs = Os*AB/OB.
Dar Os/OB = 1/10 prin construcţie, aşa că rs= 1/l0*AB. Întrucît prin
construcţie şi AB este 1/10 din talon rezultă : rs = 1/10 * 1/10 = 1/100.
Pentru hărţile topografice sînt
primite următoarele scări bazate pe unităţile sistemului metric (Tabelul 2).
Cu cît numitorul scării e mai mic, cu
atît detaliile sînt reprezentate mai amănunţit şi cu atît scara e mai mare, şi
invers, cu cît numitorul scării e mai mare cu atît scara hărţii e mai mică.
Tabelul 2: Scări bazate pe unităţile
sistemului metric.
Nr.
|
Scara numerică
|
Scara nominală
|
Scara suprafeţelor
|
1.
|
1: 10000
|
1 cm – 100 m
|
1 cm – 1 ha
|
2.
|
1: 25000
|
1 cm – 250 m
|
1 cm – 6,25 ha
|
3.
|
1: 50000
|
1 cm – 500 m
|
1 cm – 25 ha
|
4.
|
1: 100000
|
1 cm – 1 km
|
1 cm – 1 km
|
5.
|
1: 200000
|
1 cm – 2 km
|
1 cm – 2 km
|
6.
|
1: 500000
|
1 cm – 5 km
|
1 cm – 5 km
|
7.
|
1: 1000000
|
1 cm – 10 km
|
1 cm – 10 km
|
În vedere efectuării diverselor
calcule referitoare la scara de proporţie se are în vedere relaţia 1/N = d/D,
care reprezintă formula scării, unde N – numitorul scării d – distanţa grafică
măsurata pe hartă între doua puncte, D distanţa corespunzătoare de pe teren
măsurată între aceleaşi doua puncte. În timpul acestor calcule, se poate ivi
unul din trei cazuri, fiecare rezolvîndu-se cu una din trei relaţii ce se poate
deduce din relaţia 1/N = d/D.
a)
De determinat scara hărţii după distanţa măsurată pe hartă dintre doua
puncte şi distanţa corespunzătoare ei pe teren (Tabelul 3).
Pentru determinarea scării se
utilizează relaţia: N = D/d.
Tabelul 3: Determinaţi scara hărţii
|
Exemplu. Să se
afle scara hărţii (N), ştiind că distanţa măsurată pe hartă între două puncte
este d = 8 cm, iar pe teren îi corespunde o distanţă D = 2 km.
Din relaţia N = D/d avem N = 2 km/8 cm = 2000000 mm/80 mm = 25000. Deci
scara hărţii este 1:25000.
b)
De determinat valoarea distanţei grafice de pe hartă după distanţa
corespunzătoare ei pe teren şi scara hărţii (Tabelul 4).
Cînd trebuie redusă la
scara cunoscută (N) a unei hărţi o distanţă (D) măsurată pe teren, se
utilizează relaţia: d = D/N.
Tabelul 4: Determinaţi valoarea
distanţei grafice.
|
Exemplu. Să se
reducă la scara 1 : 25000 o distanţă măsurată pe teren D = 2km. Din relaţia d =
D/N avem d = 2 km/25000 = 2000000 mm/ 25000 mm = 80mm.
c)
De determinat valoarea distanţei de pe teren după distanţa
corespunzătoare de pe hartă şi scara hărţii (Tabelul 5).
Pentru aflarea valorii unei distanţe
de pe teren (D) cunoscînd distanţa corespunzătoare (d) de pe o hartă cu scara
cunoscută, se foloseşte relaţia: D = d * N.
Tabelul 4: Determinaţi valoarea
distanţei de pe teren.
|
Exemplu. Să se
afle ce distanţă îi corespunde în teren (D=?) unei distanţe grafice d = 8 cm,
măsurată pe hartă la scara 1 : 25000. Din relaţia D = d*N avem D =80 mm*25000 mm
= 2000000 mm = 2 km.
d)
De determinat scara directă după scara numerică (Tabelul 5).
Tabelul 5: Determinaţi scara directă.
|
Dacă împărţim numitorul scării la o
suta (anulăm ultimile două zerouri), căpătăm numărul care ne indică cîţi metri
în teren corespund unui centimetru pe hartă, adică transformăm scara numerică
în scara directă.
Exemplu. Avem
scara numerică 1 : 25000. Împărţind numitorul scării la o suta obţinem scara
nominală 1 cm = 250 m.
e)
De determinat scara numerică după scara directă indicată (Tabelul 6).
Pentru determinarea scării numerice
avînd scara directă se procedează invers punctului precedent, adică se
înmulţeşte numitorul scării cu o sută.
Tabelul 6: Determinaţi scara numerică.
|
Exemplu. Avem
scara directa 1 cm = 250 m. înmulţind numitorul scării cu o sută, obţinem scara
numerica 1:25000.
f)
De determinat precizia grafică pentru hărţile la scara (Tabelul 7).
La precizia măsurărilor pe hartă
influenţa esenţială o are capacitatea percepţiei vizuale a elementelor grafice.
Omul cu ochiul neînarmat de la o distanţă de 25 cm nu poate vedea un punct mai
mic de 0,1 mm.
Distanţa de pe teren reprezentată pe
hartă în 0,1 mm alcătuieşte precizia grafică a hărţii. Pentru determinarea
preciziei grafice a hărţii aflăm scara nominală după scara numerică apoi
precizia grafică.
Tabelul 7: Determinaţi precizia
grafică.
|